Viața în culori de ulei pe pânză
Secolul XXI s-a dovedit a fi, de la început, un segment violent al existenței umane. Recenta comemorare a evenimentelor din septembrie 2001 sau tragedia din Osetia țin să ne amintească cu orice preț acest fapt. În acest moment zbuciumat de istorie, morala capătă conotații dezavuabile chiar și în artă. În acest sens, o sărbătoare.
Pictorul Emil Pașcalău ocupă un loc aparte în spațiul picturii craiovene. O vizită în atelierul său seamănă foarte bine cu incursiunea într-un tărâm de basm, în care scenele vieții de zi cu zi capătă armonii cromatice greu de uitat.
O cameră spațioasă, luminată cu dărnicie de lumina naturală pe care pictorul o venerează în munca sa. Sute de tuburi de culori, pensule, palete, obiecte de sticlă, porțelan sau alamă, oale de lut ars, cepe, porumbi, ciucuri grei, flori, multe flori, draperii, cărți, eboșe, schițe, creioane colorate, cupe, sfeșnice… Între ele, artistul, cumva în mediul său, cumva puțin timorat de intruziunea gazetarului, se integrează perfect în decor, pare o parte din imaginile multicolore.
Artistul excelează în natură statică și peisaj, cele câteva mii de lucrări executate până în prezent stând mărturie în acest sens.
”Consider că arta, după 1989, a pălit deoarece nu și-a descoperit încă o identitate, ori acest lucru presupune o asanare morală. Eu cred că numai după ce dimensiunea creștină se va fi instaurat în mentalitatea artistică, ea va putea cu adevărat să se constituie într-o coloană vertebrală a creației, deoarece artistul are nevoie de un pivot de sprijin care să-i dea forța și inspirația”, mărturisește Emil Pașcalău. În acest scop, artistul pregătește o ambițioasă expoziție gândită exact în termeni religioși, denumită sugestiv ”Mesaj biblic”. În proporție de 90% deja finalizată, ea se anunță încă de acum revelația mult așteptată în plastica craioveană.
Fenomenul Pașcalău este pe cale să explodeze.
Carte de vizită
Emil Pașcalău a terminat Liceul de Artă din Craiova în 1978, secția pictură de șevalet, având ca profesori nume sonore din arta autohtonă: Ștefan Brădiceanu, Ilie Marineanu, Mihail Trifan, Suzana Fântânariu. În ciuda unei activități impresionante , își exhibă cu zgârcenie lucrările pe simeze, cele câteva expoziții, personale sau de grup, oferind nestemate picturale greu de trecut cu vederea.
Personale: 1976 – la sala Cromatic, Craiova, 1984 – la Casa de cultură a sindicatelor Craiova, 1985 – la Casa de cultură Băilești, 1986-1987 – la Trustul de Construcții Craiova, 2001 – intinerantă la Sighișoara, Bruxelles, Budapesta, București, Calafat, 2002 – la Sala Colosseum Craiova, 2003 – la Palatul Marincu Calafat, 2004 – la Muzeul județean Olt-Slatina. Lucrările sale figurează în colecții particulare din România, Franța, Belgia, Olanda, Italia, SUA, Germania, Ungaria, Grecia, Noua Zeelandă, Anglia.
Membru de fond al Uniunii Artiștilor Plastici, filiala Craiova.
La 45 de ani, artistul s-a hotărât să-și dedice viața exclusiv creației artistice.
OPINIA OLTENIEI sâmbătă,18 septembrie 2004
Viorel Pîrligras
